Kimi wa petto – jdrama

Una din puținele (nici nu știu cum să le spun, telenovele?) făcute după o manga despre care pot spune cu mâna pe inimă că îmi place mult mai mult decât originalul (personajele din manga au the ugly, dar nu asta e important).

Koyuki (despre care am descoperit cu surprindere că are 34 de ani, înainte -și după ce am aflat asta- mă gândeam că ea ar trebui s-o joace pe tipa din Lovely Complex care are 16 ani, arată fenomenal) e Sumire, o jurnalistă foarte inteligentă, ambițioasă și orgolioasă, i-e tot timpul frică să-și lase garda jos și oamenii să creadă că e slabă. 

Momo (aka Goda Takeshi jucat de Matsumoto Jun) a fugit de acasă din cauza neînțelegerilor cu părinții. Aterizează la ușa lui Koyuki, care îl primește în casă și acceptă să aibă grijă de el ca animalul ei de companie.

Pe de asupra tipu pe care ea îl iubește de patru ani (Hasumi) vine să lucreze la același ziar și îi spune că și el o iubea de enșpe mii de ani… problema e că de acum și Momo o iubește și ea ține foarte mult la el, dar după ce a fost părăsită de un nene de servici sau ceva în genu, care era prea complexat, și-a jurat că n-o să se mai întâlnească niciodată cu cineva mai scund, cu educație inferioară și cu venit mai mic decât ale ei.

E mult mai amuzant decât manga, Sumire e mai puternică și Takashi nu e așa de matur cum mi s-a părut în manga (dar e adorabil). Plotul e modificat un pic – personajele sunt mult mai plăcute, Hasumi chiar încearcă și depune eforturi s-o cunoască și înțeleagă pe Sumire, să treacă dincolo de fațada ei impenetrabilă. Mai e un psiholog foarte amuzant care cară mereu cu el un chihuahua și are o mare problemă, anume că nu poate iubi oameni (aceeași ca și Sumire, așa i se și adresează, camarade). Îmi place și finalul mai mult. Știu că nu prea sunt șanse, dar ar lăsa loc pentru o continuare.

4 thoughts on “Kimi wa petto – jdrama

  1. Vaaai, I ove jdrama. Pe unde gasesc serialul? Ma gandeam cand ai pomenit de tipa ca pare mult mai tanara ca oamenii astia tind sa nu isi arate varsta. Dar observa ca, spre deosebiere de telenovelele mexicane si spaniole si ce ai vrei tu, nici nu isi arata ‘bidoanele’. De asemenea ma gandeam k am lucrat cu coreeni si nu erau frumosi deloc XDD. Era unul mai de doamne-ajuta, dar si ala era un adevarat tiran, bataus si dobitoc pe deasupra. Acum s-a intors la Coreea lui. Good riddance!

  2. Oh, coreenii… Funny stuff… Eram la interviu pentru un post la controlul calitatii, as fi stat frumos la birou si as fi scris incea mai mare parte a timpului si as fi verificat daca marfa e intacta si de-astea… Oricum, merg la interviu, nimeresc cu unu’ care nu stia tabla inmultirii si il eclipsez total (in ciuda faptului ca urasc matematica, se pare ca atata ma descurc si eu XDDD) si imi ia interviu un corean, Jack. Te-ai fi asteptat sa il cheme oricum altcumva, nu? Eh, ideea este ca fiind corean, Jack era o chestie extra-interesanta pt mine si mi-a fost greu sa nu mentionez ca sunt crazy pentru cultura asiaticilor in general si ca as vrea sa lucrez cu el doar din cauza obsesiei mele ciudate cu eiXDD. Dar am dat o impresie buna si am ajuns pe mana lui… lucru care mai tarziu l-am regretat, pentru ca mi-am dat seama ca toti coreenii cu mici exceptii, tratau pamenii ca pe niste carpe. dar era unul foarte amuzant, nu prea stia el pe ce lume era, dar mereu zambea si saluta lumea. I-am facut odata masajXDDD

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s