Battle Royale

Uite-ma si la ultimu volum. Ma temeam ca n-o sa fie la inaltime, but it delivered. Are cantitatea perfecta de romance, tragedy, razbunare si un final suficient de ambiguu incat sa-mi faca sa-mi doresc mai mult, dar nu atat de ambiguu incat sa fie frustrant.

Acum pareri pesonale (nu ca recenziile de pana acum ar fi fost altceva): imi aminteste mult de 1984, cartea lui Orwell. e vorba despre un regim totalitar care merge pe principiul „paine si circ”. In loc de program ar pute fi orice altceva (desi programul e subiectul acestor carti). Guvernul il foloseste doar ca pe un mod de a tine cetatenii ocupati. De a-i indobitoci si obisnui sa-si dezumanizeze semenii la comanda. A decis guvernul ca e in program? Atunci nu mai e copilul tau, nu mai e vecinul de scara cu care te jucai de cand aveai patru ani. E in program. E un jucator.

Aceasta dezumanizare se extinde in toate aspectele societatii. Asa guvernul tinteste pe cine vrea cand vrea, in vazul tuturor, cu aprobarea tuturor.

Nu ma pot abtine sa nu fac o paralela cu societatea de azi din Romania.  Cu exceptia a poate 1% in cativa ani (sau luni daca merge bine treaba) milioanele de cetateni ai tarii or sa moara de foame. Si totusi cati se gandesc la asta? Cati oameni discuta asta? Cate emisiuni s-au facut la TV pe tema asta? Un numar infim fata de cat ar trebui siar fi normal. De ce? Pentru ca la noi e ziua si criza sau subiectu. Ba se mai sinucide cineva, ba se mai trezesc ungurii ca vor autonomie ba nush ce si uite asta-i circu. Painea e problema, da noi fiind romani putem trai cu aer deci n-avem nevoie.

Revenind la manga, fanii fac trimiterea la sistemul de invatamant rigid din Japonia. Nu cred ca-si dau seama ca se poate si mai rau. Mult mai rau. De ex. ca in Romania. Intr-un interviu autorul recunoaste ca ideea, samanta creatoare a venit intr-adevar din zilele sale de scoala, pe care le-a trait intr-un satuc si care erau pline de reguli rigide etc.

Alt lucru pe care incearca sa- transmita e ca speranta e buna. Speranta te face sa mergi inainte. Odata ce ai pierdut speranta ai pierdut tot. Daca ai la ce spera ai pt. ce trai. Copiii aia, care stiu ca o sa moara se pot uita inapoi, isi pot evalua viata si se pot simpti impliniti, pot trai viata la maxim tocmai pentru ca stiu ca o sa moara. In asemenea situatii oamenii inceteaza sa se mai prefaca si ies la iveala adevaratele caractere, de cele mai multe ori surprinzatoare.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s